Cap.I. Context

Colegiul Tehnic „Iuliu Maniu” ofera fiecarui absolvent o pregatire care da posibilitatea sa urmeze invatamantul superior la cele mai inalte standarde academice si sa dobandeasca aptitudinile, cunostintele si deprinderile profesionale specifice.

Conditiile materiale si umane asigurate de catre scoala dau posibilitatea tinerilor sa devina capabili sa desfasoare in viitor o activitate care le va asigura indepedenta economica. De asemenea tinerii, care studiaza in aceasta scoala vor participa activ si onest la viata „cetatii” in conditiile respectului pentru ceilalti semeni si bazandu-se pe relatii democratice.

Şcoala noastră este atestată documentar din anul 1893, pe baza cataloagelor care se găsesc în arhiva proprie.

Transformările înregistrate în organizarea şcolii (reorganizare, schimbarea denumirii, etc)

În perioada Interbelică, şcoala a purtat următoarele denumiri:

Şcoala de Industrie şi Comerţ

Şcoală de Ucenici Industriali şi Comerciali a Statului

1949 – Şcoala tehnică profesională (Decizia nr. 378 din 19 aprilie 1949 , publicat în B.O. nr. 21 din 22 aprilie 1949)

1974 – Liceu de Mecanică – prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 354 din 5 aprilie 1974

1994 – Grup Şcolar „Iuliu Maniu” Şimleu Silvaniei

2004 - Colegiul Tehnic „Iuliu Maniu” Simleu Silvaniei

2006 – certificat de „Scoala Europeana” pe o perioada de 3 ani

Întreaga activitate se organizează şi se desfăşoară în conformitate cu Legea învăţământului nr. 84/1995, Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic şi care reglementează funcţiile, competenţele, responsabilităţile şi obligaţiile personalului didactic de predare şi de instruire practică şi ale personalului didactic auxiliar, a Ordinului Comun al M.A.P nr. 4703, M.I nr. 349 şi M.C nr. 5016/2002, a tuturor hotărârilor, ordinelor şi precizărilor transmise de M.E.C. şi I.S.J. care duc la instituţionalizarea şi aplicarea reformei în învăţământ.

Tipuri de învăţământ existente în cadrul Colegiul Tehnic „Iuliu Maniu”:

Liceu Zi

Şcoala de arte şi meserii

Structura de bază a instituţiei: niveluri de pregătire, profiluri / domenii şi specializări/meserii şi pe ani de studii, avizat de ISJ şi CLDPS

Liceu tehnologic – zi

Profil/ Domeniu	Specializare/ Meserie	Anul de studii
Teoretic	Matematica ,informatica/intensiv informatica	IX
Tehnic	Electronica si automatizari/Tehnician in automatizari	IX
Servicii	Tehnician in administratia publica	IX
Tehnic	Mecanicǎ / Tehnician Mecanic pentru Intretinere si Reparatii	IX
Tehnic	Fabricarea produselor din lemn / Tehnician în prelucrarea lemnului	IX
Tehnic	Industrie Textilǎ şi Pielǎrie / Tehnician în industria textilǎ	IX
Teoretic	Matematica ,informatica/intensiv informatica	X
Tehnic	Electronica si automatizari/Tehnician in automatizari	X
Servicii	Tehnician in administratia publica	X
Teoretic	Matematica ,informatica/intensiv informatica	XI
Tehnic	Electronica si automatizari/Tehnician in automatizari	XI
Servicii	Tehnician in administratia publica	XI
Teoretic	Matematica ,informatica/intensiv informatica	XII
Tehnic	Electronica si automatizari/Tehnician in automatizari	XII
Tehnic	Mecatronică/Tehnician mecatronist	XII
Tehnic	Mecatronică/Tehnician transporturi-ruta progresiva	XII
Tehnic	electric/Tehnician electrotehnist-ruta progresiva	XII
Tehnic	Mecatronică/Tehnician transporturi-ruta progresiva	XIII
Servicii	Tehnician in administratia publica	XII

ŞCOALĂ de arte si meserii

Domeniul	Calificare profesionala	Clasa/Anul de studii
Mecanic	Lucrator in mecanica de motoare	X
Prelucrarea lemnului	Lucrator in tamplarie	X
INDUSTRIE TEXTILA SI PIELARIE	Confectioner produse textile	X
Mecanic	Mecanic auto	XI
Prelucrarea lemnului	Lucrator in tamplarie	XI
Industrie textilă şi pielărie	Confecţioner produse textile	XI

În prezent domeniul prioritar al formării profesionale din şcoală este:

electrotehnica si electronica -învăţământul liceal

prelucrarea lemnului - învăţământul profesional.

Rezultate la invatatura : Promovabilitate : 92 % Elevi cu medii între 5-6,99: 73 % Elevi cu medii între 7-8,99: 25 % Elevi cu medii între 9,00 – 10: 2 %

Rezultate bune la examenul de bacalaureat Inscrişi : 136 Reuşiţi : 134 Promovabilitate : 98,53 %

Rezultate la olimpiade si concursuri : -1 premiu faza naţională-9 premii faza municipală-8 premii faza pe sector

Dotarea ariilor curriculare cu mijloace moderne

I.3. Rezultatele anului scolar 2007-2008

ü Situaţia la învăţătură la sfârşitul anului şcolar a fost următoarea:

In iunie – Învăţământ liceu – corigenti – la l obiect – 15

- repetenţi – 2

Procent de promovabilitate 96,19 %

- Învăţământ profesional

- corigenti – la 1 obiect - 1

- repetenţi - 6

Procent de promovabilitate – 96,88 %

In septembrie – Învăţământ liceu – repetenti 0– Procent de promovabilitate pe an 99,55 %

- Învăţământ profesional – repetenţi 1– Procent de promovabilitate pe an – 96,88 %

ü Rezultate bune la examenul de bacalaureat

Clasa	Profesor	Proba	Elevi prezenti Iun-iul aug 2008	Nr.promovati Iunie-iulie aug 2008		Procent promov. % Iunie-iulie aug-sept. 2008 2008
XII A	Opris Laura	Lb. Romana	23 6	17	4	74	90,90
	Pacurar Costin	Matematica	23 12	10	11	43	95,45
	Bodea Ana / Fodor Lucia	Tehnici de masurare in domeniu / Asamblari mecanice	23	23		100
	Darabant Eugenia	Geografie	1	1		100
	Faur Dorian	Educatie fizica	22	22		100
XII B	Mocutiu Loredana	Lb. Romana	21	21		100
	Pop Victor	Matematica	21 7	14	7	67	100
	Pasca Liliana	Biologie	21	21		100
	Faur Dorian	Educatie Fizica	21	21		100
XII C	Pop Florica	Lb. Romana	25	25		100
	Pacurar Costin	Matematica	25 9	15	8	60	100
	Câmpan Liliana / Bagoly Martin	Tehnici de masurare in domeniu / Sisteme de automatizare	25	25		100
	Faur Dorian	Ed. fizica	23	23		100
	Darabant Eugenia	Geografie	2	2		100
XII D	Pop Florica	Lb. Romana	23	23		100
	Brisc Adriana	Matematică	23 6	17	6	74	100
	Balla Stefania	Marketingul afacerilor / Mediul concurential al afcerilor	23	23		100
	Ghiran Alexandru	Ed. Fizica	23	23		100
XII E	Pop Florica	Lb. Romana	17 2	15	2	88	100
	Pocsveiler Ileana	Lb. Maghiara	17	17		100
	Lorincz Eniko	Matematica	17 3	14	2	82	94,11
	Cîmpan Liliana / Bagoly Martin	Tehnici de masurare in domeniu / Sisteme de automatizare	17	17		100
	Dărăbant Eugenia	Geografie	4	4		100
	Faur Dorian	Educatie Fizica	13	13		100
XII F	Pop Florica	Lb. Romana	21	21		100
	Flonta Stelian	Matematica	21 5	16	5	76	100
	Pop Luminiţa/Flonta Stelian	Informatica	21	21		100
	Faur Dorian	Ed. fizica	21	21		100

Implicare insuficientă din partea parintilor pentru creşterea nivelului de pregătire al elevilor

Existenta unui numar relativ mare de elevi proveniti din familii cu venituri foarte mici si copii lasati in grijea bunicilor sau a rudelor

Dintre prioritatile nationale prezentam cele specifice Colegiului Tehnic ”Iuliu Maniu”, care ne departajeaza de alte unitati scolare:

Asigurarea calităţii procesului instructiv educativ

Învăţarea centrata pe elev

Dezvoltarea de materiale pentru formare diferenţiată

Parteneriatul cu agenţii economici

Orientarea şi consilierea elevilor

Modernizarea bazei materiale

Management educaţional

Utilizarea ITC in predare

Formarea continua a adulţilor

Integrarea europeană

„SĂLAJUL – UN MOTOR AL DEZVOLTĂRII REGIONALE, O COMUNITATE CAPABILĂ SĂ ATRAGĂ INVESTIŢII ŞI PROIECTE EUROPENE ÎN TOATE DOMENIILE”

- MODELUL DEZVOLTĂRII POLICENTRICE -

Opţiunea strategică pentru o dezvoltare policentrică, care să iradieze stimuli de dezvoltare din mai mulţi centri spre arealul geografic înconjurător, este determinată de următoarele raţiuni obiective:

- eliminarea disparităţilor intrajudeţene (între zonele judeţului) şi a celor intraregionale;

- necesitatea asigurării coerenţei cu opţiunea strategică şi modelul de dezvoltare aplicate în Planul Naţional de Dezvoltare (P.N.D.) şi Planul de Dezvoltare Regională (P.D.R.) 2007 - 2013;

- imperativul conturării unor structuri asociative, parteneriale între autorităţile locale (comunităţi) din judeţ care să întărească capacitatea de absorbţie a fondurilor strucurale post-aderare.

Analiza ştiintifică direcţionată spre identificarea potenţialului şi a vocaţiei de dezvoltare economico-socială locală utilizează metodologia delimitării teritoriului judeţului în unităţi teritoriale de planificare (sau micro-regiuni de dezvoltare).

În baza acestei opţiuni, s-a procedat la delimitarea în 5 microzone, denumite convenţional Unităţi Teritoriale de Planificare (U.T.P.). Demersul se înscrie atât în prevederile obiectivului prioritar al aderării la Uniunea Europeană „convergenţa” dar şi în orientarea nouă a Comisiei Europene privind dezvoltarea rurală, respectiv includerea în viitorul Plan Operaţional Regional de Dezvoltare Rurală a intervenţiilor de tipul Programului LEADER+ .

Procesul s-a derulat printr-o largă consultare partenerială, organizată în jurul Comitetului Judeţean de Planificare, dar cuprinzând şi consultarea autorităţilor locale, a instituţiilor deconcentrate, a mediului de afaceri, ONG-uri şi a societăţii civile în general.

Menţionăm, sincornizarea permanentă cu metodologia şi ritmul de lucru de la nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest, în cadrul căreia s-au aplicat anchete pe bază de chestionare pe focus – grupuri, s-au organizat reuniuni găzduite de consiliul judeţean cu parteneri relevanţi pentru diferitele domenii ale analizei.

În judeţul Sălaj cele 5 Unităţi Teritoriale de Planificare corespund unor zone care prezintă o identitate culturală comună, caracteristici social - economice comune, fluxuri de piaţă, transport şi educaţionale care gravitează în jurul unui anumit centru de influenţă, etc.

În delimitarea acestor Unităţi Teritoriale de Planificare s-a avut în vedere de asemenea, existenţa unor tradiţii asociative între unităţile administrative teritoriale componente, sau existenţa unor relaţii parteneriale cu caracter informal între acestea. Unitatea Teritorială de Planificare este compusă din mai multe unităţi administrativ teritoriale (oraşe şi comune) fără ca limitele ei să ţină cu necesitate seama de graniţele judeţene, sau să respecte anumite criterii privind mărimea teritoriului sau a populaţiei.

Într-o primă fază, în baza acestor criterii, la nivelul Judeţului Sălaj au fost identificate un număr de 9 Unităţi Teritoriale de Planificare care, după analizele de evaluare şi validare la nivel regional, au fost reduse la 5. Criteriile pentru validarea numărului actual de Unităţi Teritoriale de Planificare au fost în număr de 11 vizând atât componenta naturală (relief, resurse naturale, reţea hidrografică, protecţia patrimoniului natural, etc.), componenta antropică, socio-demografică de susţinere (tabloul demografic, tipurile de habitat, reţeaua infrastructurilor tehnico-edilitare, etc.).

În cadrul fiecărei U.T.P. au fost identificate 2 tipuri de centre: poli de influenţă şi poli de dezvoltare.

Polii de influenţă sunt acele localităţi, de regulă centre urbane sau comune mai mari, care „deservesc” cu produse şi servicii comunităţile din arealul de influenţă a atrăgând tradiţional fluxurile umane şi social – economice din zonă. Datorită conjuncturilor diferite de dezvoltare, polii de influenţă pot traversa perioade de boom economic sau perioade de recesiune, astfel încât nu-şi menţin constant rolul de antrenare şi stimulare competitivă a zonei controlate. În acestă accepţiune polul de influenţă poate să nu funcţioneze întotdeauna sau, pe perioade lungi de referinţă ca pol de dezvoltare. De aici, necesitatea de a distinge clar între capacitatea unui centru tradiţional urban sau rural de a acţiona ca pol de influenţă sau pol de creştere.

Centrele selectate ca poli de creştere pe teritoriul Judeţului Sălaj sunt: Zalău, Jibou, Cehu Silvaniei, Nuşfalău, Zimbor, ultimele două fiind proiectate cu asemenea funcţionalitate pe baza corelării cu traseul Autostrăzii Braşov-Borş, considerat un important ax strategic de creştere şi diversificare economică pentru judeţ şi în mod special pentru localităţile care sunt stabilite ca puncte de inserţie. Este necesară precizarea că propunerile privind instituirea funcţionalităţilor de poli de creştere pentru aceste centre nu diminuează şi nu perturbă efortul şi potenţialul de dezvoltare al polilor de influenţă tradiţionali precum Şimleu Silvaniei, Crasna, Ileanda,etc.

Raţiunea majoră care impune identificarea şi precizarea acestor poli este aceea de a planifica şi elabora politici teritoriale de dezvoltare zonală prin care intervenţiile să fie direcţionate cu precădere către aceşti potenţiali poli de dezvoltare. Aceasta, cu prezumţia că centrele respective vor induce efecte de antrenare la nivelul întregii U.T.P. sau chiar a unei zone geografice mai largi.

În Planul de Amenajare a Teritoriului Regiunii de Nord-Vest, sistemele de aşezări din regiune sunt ierarhizate după rangurile de influenţă, însemnând diferenţierea lor în 11 categorii de centre de polarizare din care 9 cu caracter urban şi 2 cu caracter rural. În această clasificare realizată după potenţialul de antrenare şi arealul de exercitare a influenţei Municipiul Zalău este încadrat (alături de Bistriţa) la categoria de centre urbane cu influenţă judeţeană. Oraşele Şimleu Silvaniei şi Jibou sunt evaluate ca aşezări cu influenţă locală I, după gradul de ocupare cu dotări urbane vitale, iar oraşul Cehu Silvaniei este încadrat ca oraş cu influenţă locală II în rândul aşezărilor urbane aflate într-o tendinţă de declin economic vizibil şi având un potenţial slab de polarizare (în prezent).

În categoria centrelor de polarizare supracomunală sunt nominalizate comunele Sărmăşag şi Crasna, considerate ca dispunând de unele dotări similare urbanului şi un bun potenţial de comunicaţie.

Conform modelului de dezvoltare spaţială policentrică, există premisele ca acele centre care au fost desemnate ca poli de creştere să avanseze în ierarhia rangurilor de influenţă, dar numai cu condiţia ca intervenţiile investiţionale să fie concentrate cu prioritate către dezvoltarea lor. Spre exemplu Municipiul Zalău are potenţialul de a deveni un centru urban cu influenţă regională, iar oraşele Jibou şi Cehu Silvaniei centre de influenţă interjudeţeană. Cele 2 comune, Nuşfalău şi Zimbor, pot deveni, prin coerenţa intervenţiilor aplicate, centre cu influenţă judeţeană.

Modelul de dezvoltare spaţială conturat în jurul polilor de creştere a fost dezvoltat prin aplicarea unei metodologii matematice pentru desemnare sectoarelor prioritare la nivelul fiecărei UTP şi după aceea la nivel de judeţ. Desemnarea sectoarelor prioritare a avut la bază 3 criterii:

- resursele naturale care pot susţine dezvoltarea sectorului;

- structura economiei locale;

- structura resurselor umane (acces la educaţie, nivel de educaţie)

În etapa a doua, sectoarele prioritare desemnate au fost evaluate şi definitivate în funcţie de următoarele criterii:

1. Importanţa sectorului pentru dezvoltarea locală(sub aspectul ocupării forţei de muncă, venituri, taxe, impozite, etc.);

2. Potenţialul competitiv al sectorului(existenţa brandurilor, prezenţa pe piaţa naţională/internaţională, etc.);

3. Potenţial inovativ(dezvoltarea de produse noi, etc.);

4. Potenţial de antrenare în economia locală.

După constituirea listei sectoarelor prioritare pe U.T.P., pe baza aceloraşi criterii şi metodologii matematice, punctajele obţinute la nivelul U.T.P. au fost însumate rezultând punctajul sectorului la nivel de judeţ. În continuare s-a stabilit o ierarhie care precizează sectoarele prioritare de dezvoltare la nivelul judeţului.

· Industria metalurgică

· Producţia de mobilier

· Industria de prelucrare a cauciucului

· Agricultură

· Industria altor produse din minerale nemetalice

· Cercetare

· Turism (balnear, montan, etc.) – agroturism

UNITĂŢI TERITORIALE DE PLANIFICARE

JUDEŢUL SĂLAJ

3. Unitatea Teritorială de Planificare UTP 3 - Ţara Silvaniei, include teritoriul administrativ al Oraşului Şimleu Silvaniei precum şi al comunelor: Nuşfalău, Pericei, Măierişte, Camăr, Carastelec, Sărmăşag, Chieşd, Bobota, Şamşud, Coşeiu, Bocşa, Valcău de Jos, Sîg, Plopiş, Halmăşd, Marca, Ip, însumând o populaţie totală de 71.005 locuitori, o suprafaţă de 1.038,64 km² şi o densitate demografică de 68,36 loc./ km² .

Asocierea acestei unităţi teritorial administrative în entitatea de dezvoltare denumită convenţional Ţara Silvaniei, are la bază atât raţiuni de natură spaţial geografică, cât şi comunicaţională, precum şi omogenitatea tradiţiilor culturale, educaţionale, etnografice. Aspectul de multiculturalitate etnică reprezintă un liant suplimentar al zonei de referinţă. Oraşul Şimleu Silvaniei a reprezentat şi reprezintă centrul de gravitaţie pentru o mare parte a comunităţilor cuprinse în această UTP.

Dintre societatile comerciale mai importante din această U.T.P. putem menţiona:

- SC Simex SA (domeniu de activitate: producerea de mobilier din lemn),

- SC Trans Bitum SRL (domeniu de activitate: transporturi rutiere de marfuri),

- SC Industries Elite SA (domeniu de activitate: productia altor tipuri de mobilier),

- SC Tora Com SRL (domeniu de activitate: comert cu ridicata, nespecializat, de produse alimentare, bauturi si tutun),

- SC Lorimod Prod Com SRL (domeniu de activitate: comert cu ridicata, nespecializat, de produse alimentare, băuturi şi tutun),

- SC Spumante Silvania SA (domeniu de activitate: producerea şi îmbutelierea de băuturi alcoolice),

- SC Sălajul Sărmăşag SA (domeniu de activitate: extracţia cărbunelui),

- SC Ara Shoes SA (domeniu de activitate: producţia de încalţăminte din piele şi înlocuitori),

- SC Silvania Comtur SA (domeniu de activitate: turism şi turism balnear).

Oraşul Şimleu Silvaniei va continua să exercite o influenţă considerabila în zonă, neexcluzând posibilitatea de a se poziţiona pe termen lung ca pol de creştere

Se identifică următoarele sectoare economice prioritare pentru unitatea teritorială:

- Alte activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor

- Turism (balnear, agroturism, turism montan)

- Industria alimentară şi a băuturilor

- Producţie de mobilier şi alte activităţi industriale

- Extracţia şi prepararea cărbunelui

- Agricultura în sistem ecologic

- Piscicultura

- Industria confecţiilor de încălţăminte

- Cercetare

Cap.II. Analiza nevoilor

Strategia regionala si judeteana de dezvoltare a Invatamantului Profesional si Tehnic 2006 – 2013

Obiectivul general

Creşterea calitatii educatiei si formarii continue prin TVET si dezvoltarea produselor educationale pentru adulti

Obiective specifice

1. Dezvoltarea capacitatii de management in invatamant
2. Cresterea adaptabilitatii ofertei educationale la cerintele pietei muncii, prin crearea de produse educationale noi in parteneriat
3. Dezvoltarea parteneriatului social (pentru imbunatatirea calitatii in TVET)
4. Imbunatatirea serviciilor de consiliere si orientare profesionala pentru elevi si adulti
5. Cresterea calitatii procesului educational in TVET prin dezvoltarea profesionala a resurselor umane
6. Cresterea accesului la educatie pentru grupurile vulnerabile si combaterea excluziunii sociale

1. Dezvoltarea capacitatii de management in invatamant

1.1. Intarirea capacitatii de management, planificare si monitorizare a Consortiului Regional TVET

Masura 1.1.1	Identificarea – prin fisele de post si Curriculum Vitae – a competentelor intrunite de membrii Consortiului care formeaza Grupul de lucru responsabil cu planificarea si monitorizarea implementarii PRAI si PLAI
Masura 1.1.2	Sustinerea si extinderea la nivel judetean a procesului de planificare si monitorizare in invatamant prin implicarea Grupului de lucru
Masura 1.1.3	Elaborarea unor proceduri de lucru privind corelarea PRAI cu PLAI, informarea periodica, colaborarea dintre institutii si managementul proceselor de planificare, implementare si monitorizare
Actiuni		Responsabili	Termen
Crearea grupului de lucru restrans Realizarea a trei proceduri de lucru privind : Informarea periodica si colaborarea dintre institutii Managementul proceselor de planificare, implementare si monitorizar Corelare dintre PDR, PRAI, PRAO, PLAI		AJOFM BN Coordonator regional Grupul de lucru restrans	Octombrie 2007
Indicatori	Procedurile de lucru realizate

1.2. Dezvoltarea capacitatii de management la nivelul unitatilor scolare

1.3.

Masura 1.2.1	Restructurarea consiliilor de administratie ale scolilor prin includerea reprezentantilor asociatiilor sectoriale patronale prioritare locale
Actiuni		Responsabili	Termen
Restructurarea CA in judetele pilot, conform legii descentralizarii: CJ si SM		ISJ	Octombrie 2007
Restructurarea CA in judetele: BH, BN, MM si SJ		ISJ	Octombrie 2007
Indicator	Consiliile de administratie din cele 6 judete restructurate si functionale, prin includerea reprezentantilor agentilor economici
Masura 1.2.2	Restructurarea retelei scolare in vederea eficientizarii acesteia
Actiuni		Responsabili	Termen
Propuneri de restructurare a retelei scolare in conformitate cu domeniile prioritare din judet, anual, prin proiectul planului de scolarizare		ISJ/CLDPS	anual
Indicator	Reteaua scolara din cele 6 judete este adaptata la cerintele pietei muncii
Masura 1.2.3	Instruirea manageriala pentru personalul implicat in gestiunea si managementul scolilor
Actiuni		Responsabili	Termen
Organizarea de cursuri de formare pentru managerii scolari		ISJ/CCD	anual
Indicator	Numar de manageri care au urmat cursuri de formare manageriala

2. Cresterea adaptabilitatii ofertei educationale la cerintele pietei muncii, prin crearea de produse educationale noi in parteneriat

Masura 2.1	Cresterea nivelului de calificare in sectoarele prioritare ale regiunii
Actiuni		Responsabili	Termen
Cresterea ponderii calificarilor in sectoarele prioritare, astfel incat acestea sa fie de cel putin 50%		ISJ/CLDPS/ unitati de invatamant	2013
Cresterea numarului de absolventi TVET cu nivelul de calificare 3, astfel incat acestea sa reprezinte 85% din totalul absolventilor		ISJ/ unitati de invatamant / CJAPP	2013
Indicatori	1.Numarul de elevi pe niveluri de calificare in domeniile prioritare 2.Numarul de elevi care finalizeaza ciclul superior al liceului (ruta directa + ruta SAM)
Masura 2.2	Diversificarea calificarilor pentru elevi si adulti, cu scopul valorificarii potentialului de dezvoltare economica al regiunii
Actiuni		Responsabili	Termen
Dublarea numarului de calificari/specializari/ocupatii pentru adaptarea la dezvolatrea economica a regiunii		AJOFM/ Agenti economici/ISJ	2013
Indicator	Numar de calificari/specializari/ocupatii noi introduse in regiune fata de 2007
Masura 2.3	Dezvoltarea competentelor existente si introducerea de noi competente, pentru specializarea functionala, incurajarea inovatiei si adaptarea la dinamica pietei muncii
Masura 2.4	Dezvoltarea educatiei antreprenoriale
Actiuni		Responsabili	Termen
Dezvoltarea competentelor antreprenoriale prin introducerea in CDL , astfel incat ponderea acestora sa fie de 40%		ISJ/CLDPS/ Unitati de invatamant	2013
Indicator	Structura si continutul Curriculumului in Dezvoltare Locala (CDL) fata de structura actuala
Masura 2.5	Promovarea excelenţei şi performanţei în pregătirea profesională a elevilor şi adulţilor
Actiuni		Responsabili	Termen
			2013
Indicatori	1.Numar de absolventi SAM/liceu tehnologic care urmeaza cursuri universitare, din care in specialitatea proprie 2.Numar de adulti care participa la cursuri de recalificare si care urmeaza cursuri univ./postuniversiatre

3. Dezvoltarea parteneriatului social (pentru imbunatatirea calitatii in TVET)

Masura 3.1	Dezvoltarea parteneriatului public-privat pentru o mai buna adaptare a ofertei educationale la specificul pietei muncii
Actiuni		Responsabili	Termen
Realizarea a 20 parteneriate functionale intre universitatile din regiune, agenti economici, unitati de invatamant si alte organizatii parteneriale, pentru adaptarea ofertei educationale la specificul pietei muncii		Institutiile din Consortiu regional/ unitati de invatamant /agenti economici	2008
Indicator	Numar de parteneriate realizate la nivel regional
Masura 3.2	Stabilirea unui cadru pentru recunoasterea calificarilor (credite transferabile) care sa faciliteze continuarea studiilor la nivel superior, atat pentru elevi, cat si pentru adulti

( se realizeaza la nivel national)

Masura 3.3	Modernizarea infrastructurii si dotarea corespunzatoare a unitatilor TVET
Actiuni		Responsabili	Termen
Dotarea cu echipamente didactice si modernizarea infrastructurii la cel putin 80% din unitatile de invatamant TVET		ISJ/ Unitati de invatamant/OIPOSDRU	2013
Indicator	Numar de scoli dotate si modernizate conform cerintelor europene Numar de scoli implicate in proiecte pentru accesare de fonduri europene

4. Imbunatatirea serviciilor de consiliere si orientare profesionala pentru elevi si adulti

Masura 4.1	Evaluarea nevoilor de formare a consilierilor si dirigintilor cu privire la orientarea carierei profesionale a elevilor si adultilor
Actiuni		Responsabili	Termen
Realizarea de sondaje in unitatile de invatamant de catre CJAPP pentru identificarea nevoilor de formare		CJAPP/ISJ	Decembrie 2006
Indicator	Numar de consilieri si diriginti la nivelul regiunii care au nevoie de formare
Masura 4.2	Cresterea numarului de profesori consilieri pentru a asigura necesarul de formare din fiecare judet
Actiuni		Responsabili	Termen
Cresterea numarului de consilieri astfel incat 500 de elevi sa fie consiliati de 1 profesor consilier		CJAPP/ISJ	2013
Indicator	Numar de consilieri de 1/500 (elevi) la nivelul regiunii
Masura 4.3	Formarea profesorilor consilieri din cabinetele scolare pentru asistenta clientilor (elevi, diriginti, parinti)
Actiuni		Responsabili	Termen
Activitati de formare a consilirilor scolari privind reteaua scolara, PRAI, PLAI, domenii prioritare in regiune		CJAPP/CCD/CRFPA	Decembrie 2007
Indicator	100% profesori consilieri din regiune formati
Masura 4.4	Dotarea cabinetelor scolare de asistenta psiho-pedagocica (cu materiale informative privind reteaua scolara, profile ocupationale, baterii de teste de aptitudini etc.)
Actiuni		Responsabili	Termen
Realizarea de proiecte pentru accesarea de fonduri in vederea dotarii cabinetelor de asistenta psihopedagogica		ISJ/ Unitati de invatamant/OIPOSDRU	Decembrie 2007
Indicator	Numar de cabinete dotate la nivelul standardelor
Masura 4.5	Atragerea adultilor in TVET prin servicii integrate de consiliere, orientare si re-orientare profesionala
Actiuni		Responsabili	Termen
Cresterea numarului de beneficiari de cursuri de calificare/recalificare prin sistemul TVET cu 500%		CJAPP/CCD/CRFPA	2013
Indicator	15.000 de adulti participanti la cursuri de calificare/recalificare prin sistemul TVET

5. Cresterea calitatii procesului educational in TVET prin dezvoltarea profesionala a resurselor umane

Masura 5.1	Dezvoltarea şi sprijinirea programelor de formare şi dezvoltare profesională pentru cadrele didactice din sistemul de învăţământ TVET in sectoarele economice aflate in dezvoltare
Actiuni		Responsabili	Termen
Realizarea la nivelul inspectoratelor scolare a strategiei de dezvoltarea resurselor umane in concordanta cu cerintele pietei muncii		ISJ/ Universitati	2013
Indicator	Numar de cadre didactic participante la cursuri de recalificare pe domenii prioritare
Masura 5.2	Initierea si sprijinirea programelor de formare a cadrelor didactice TVET pentru dobandirea de competente necesare instruirii si educatiei pentru adulti
Actiuni		Responsabili	Termen
Organizarea de cursuri de formare a formatorilor, la care sa participe cel putin 50% din cadrele didactice din TVET Restructurarea modului pedagogic pentru dobandirea de competente necesare in educatia adultilor		CCD/ Universitati Universitati	2008 2008
Indicator	Numar de cadre didactic participante la cursurile de formare a formatorilor pentru educatia adultilor
Masura 5.3	Dezvoltarea competentelor cadrelor didactice TVET in educatia antreprenoriala
Actiuni		Responsabili	Termen
Organizarea de cursuri de eduactie antreprenoriala la care sa participe cel putin 80% din numarul total de cadre didactice din TVET		CRFPA/alti furnizori abilitati de formare/ Universitati	2013
Indicator	Numar de cadre didactic participante la cursurile de formare in educatie antreprenoriala
Masura 5.4	Externalizarea serviciilor de evaluare a calitatii (conform legii calitatii)
Masura 5.5	Perfectionarea cadrelor didactice din TVET in specialitatea proprie pentru adaptarea la noile tehnologii
Actiuni		Responsabili	Termen
Realizarea a cel putin 90 de credite transferabile prin participarea cadrelor didactice din TVET la perfectionarea periodica, masterat, doctorat.		Universitati/ alti furnizori abilitati de formare	2013
Indicator	Numar de cadre didactice participante la cursuri de perfectionare (odata la 5 ani) si postuniversitare pentru perfectionarea in predarea tehnologiilor moderne
Masura 5.6	Cresterea calitatii procesului educational prin utilizarea metodelor moderne de predare-invatare
Actiuni		Responsabili	Termen
Activitati de formare pentru predarea metodelor participative de predare-invatare		CCD/ISJ/ inspectorii de specialitate	2013
Indicator	Numar de profesori din sistemul TVET care utilizeaza metode moderne de predare

6. Cresterea accesului la educatie pentru grupurile vulnerabile si combaterea excluziunii sociale

Masura 6.1	Promovarea integrării persoanelor dezavantajate şi cu handicap în sistemul de învăţământ formal normal şi dezvoltarea de programe de formare profesională speciale
Actiuni		Responsabili	Termen
Realizarea de clase integrate in invtamantul de masa Integrarea a 50% din elevii cu nevoi speciale in invamantul de masa		Centrul de resurse si asistenta educationala	2013
Indicator	Numar de elevi din invatamtul special integrati in invatamantul de masa
Masura 6.2	Modernizarea infrastructurilor si asigurarea de facilitati si materiale didactice adecvate tipului de handicap
Actiuni		Responsabili	Termen
100% din unitatile TVET vor asigura conditii de invatare pentru persoanele cu handicap		Directorii unit. de invatamant	2013
Indicator	Numar de unitati de invatamant din TVET care asigura connditii pentru persoane cu handicap

�

ü Rezultate obţinute în anul şcolar 2006-2007

I. OLIMPIADE ŞCOLARE

Nr crt.	Clasa	Numele şi prenumele	Disciplina / rezultate	Profesor coordonator
1.	XII A	Căpîlna Ioan Alexandru	Olimp. interdisciplinară tehnică – Locul I, etapa judeţeană – Premiul II, etapa naţională – Diploma de excelenţă	Bodea Ana Bagoly Marton
2.	XI C	Şireag Marius	Olimp. Interdisciplinară tehnică – Locul I, etapa judeţeană – Locul 7, etapa naţională – Diploma de excelenţă – Premiul II la sesiunea de referate şi comunicări	Bagoly Marton Câmpan Liliana Ungur Avram
3.	X A	Pop Cosmin Dumitru	Olimp. Interdisciplinară tehnică – menţiune	Bodea Ana Fodor lucia Câmpan Liliana Mureşan Alexandru
4.	X A	Kasza Ferenc	Olimp. Interdisciplinară tehnică – menţiune	Bodea Ana Fodor Lucia Câmpan Liliana Mureşan Alexandru
5.	XI B	Gal Krisztina Katalin	Concursul de matematică aplicată ,, Adolf Haimovici”- premiul II	Pop Victor
6.	X D	Lucaci Alina Maria	Concursul de matematică aplicată ,, Adolf Haimovici”- premiul II	Păcurar Costin
7.	X D	Ardelean Mona Alexandra	Concursul de matematică aplicată ,, Adolf Haimovici”- premiul III	Păcurar Costin
8.	IX D	Blaga Anda	Concursul de matematică aplicată ,, Adolf Haimovici”- menţiune	Brisc Adriana
9.	XI E	Darabont Szabolcs	Concursul de matematică aplicată ,, Adolf Haimovici”- menţiune	Lorincz Eniko
11.	IX D	Vetişan Vasile	Concursul de matematică aplicată ,, Adolf Haimovici”- Diploma de participare	Brisc Adriana
12.	X D	Pădurean Bianca	Olimp. De Lb. Franceză - menţiune	Vereş Delia

II. SESIUNEA DE REFERATE ŞI COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE

Nr. crt.	Clasa	Numele şi prenumele	Disciplina / rezultate	Profesor coordonator
1.	XII F	Crişan Adrian	Informatică – premiul I	Flonta Stelian
2.	XII F	Balint Robert	Informatică – premiul II	Flonta Stelian
3.	IX F	Niţu Lavinia	Informatică – premiul II	Pop Luminiţa
4.	IX F	Blaga Radu	Informatică – premiul II	Pop Luminiţa
5.	XII B	Paşca Domiţian	Biologie – Premiul II Chimie – Premiul II	Paşca Liliana Mateş Viorica
6.	XII F	Ienciu Bogdan Horaţiu	Informatică – menţiune	Pop Luminiţa
7.	XI B	Flore Giorgiana	Fizică - menţiune	Pop Olimpia
8.	XI B	Constantin Larisa	Fizică - menţiune	Pop Olimpia
9.	X D	Szabo Eniko Eva	Lb. Franceză - menţiune	Vereş Delia
10.	XI B	Vereş Daniela	Chimie – menţiune	Balazs Iosif
11.	XI C	Lucaci Alin	Chimie - menţiune	Balazs Iosif

III. CONCURSUL DE REVISTE ŞCOLARE

Etapa judeţeană - Premiul II – Revistei ,,SCHOOL EVENTS ,, -

Colaboratori : Roşu Ioan XII A, Oros Alina , Rad Bianca, Vincze Mihai, Sabou Liana, Hurban Amalia – XI F; Bonta Tudor IX F, prof. coordonatori Alina Braban si Laura Mag

IV. CONCURSUL ,,SANITARII PRICEPUŢI,,

Etapa judeţeană - Diploma de participare – echipajului format din :

X F : Remes Florin, Costelas Ioana, Pop Ramona, Coman Paul, Moisa Crina, Marcus Elena.

V. PROIECTUL TUBERCULOZA – FACTORI FAVORIZANŢI ŞI MIJLOACE DE PREVENIRE

Premiul III – echipajului format din : Niţu Lavinia, Chereji Andrea, Blaga Radu IX F

Premiu Special – Niţu Lavinia IX F

Premiu Special – Chereji Andrea IX F

VI. CONCURSUL NAŢIONAL ,, ALEGE ! ESTE DREPTUL TĂU”

Faza Judeţeană - Diplomă de participare – elevelor Biriş Ramona, Opriş Pamela, Opre Diana XI D

VII. PROGRAMUL EDUCAŢIONAL ,,LIDERII MILENIULUI TREI,,

Diploma de participare elevilor : Ardelean Mona Alexandra X D, Remeş Florin Vlad, Sabău Marius Grigore IX D

VIII. CONCURSUL DE MATEMATICĂ – CANGURUL

Locul I : Şandor Andrei IX C, Varodi Adrian IX G, Sebestyen Akos X A, Dregan Răzvan XI D, Boer Jacint XII E

Locul II : Donca Daniel IX C, Gall Gabor XI E

Locul III : Roşan Ancuţa IX F, Chirilă Dan XI B

IX. PREMIUL MINISTERULUI EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI LA Gala Directorilor 2006

- a fost acordat şcolii alături de suma de 10 000 Lei

X. TITLUL DE “ŞCOALĂ EUROPEANĂ”

- acordat unităţii noastre pentru o perioada de 3 ani pentru numărul mare de proiecte de parteneriat cu şcoli din alte ţări europene;

- participanţi la decernarea premiului: elevele Pop Simona Raluca cls. XIF, Feher Alida cls. IXD, prof. Coordonator proiecte europene Alina Braban, consilier educativ Vasile Oiegar

ü Rezultatele elevilor - anul şcolar 2007-2008

· Bacalaureat

Clasa	Profesor	Proba	Elevi prezenti Iun-iul aug 2008	Nr.promovati Iunie-iulie aug 2008		Procent promov. % Iunie-iulie aug-sept. 2008 2008
XII A	Opris Laura	Lb. Romana	23 6	17	4	74	90,90
	Pacurar Costin	Matematica	23 12	10	11	43	95,45
	Bodea Ana / Fodor Lucia	Tehnici de masurare in domeniu / Asamblari mecanice	23	23		100
	Darabant Eugenia	Geografie	1	1		100
	Faur Dorian	Educatie fizica	22	22		100
XII B	Mocutiu Loredana	Lb. Romana	21	21		100
	Pop Victor	Matematica	21 7	14	7	67	100
	Pasca Liliana	Biologie	21	21		100
	Faur Dorian	Educatie Fizica	21	21		100
XII C	Pop Florica	Lb. Romana	25	25		100
	Pacurar Costin	Matematica	25 9	15	8	60	100
	Câmpan Liliana / Bagoly Martin	Tehnici de masurare in domeniu / Sisteme de automatizare	25	25		100
	Faur Dorian	Ed. fizica	23	23		100
	Darabant Eugenia	Geografie	2	2		100
XII D	Pop Florica	Lb. Romana	23	23		100
	Brisc Adriana	Matematică	23 6	17	6	74	100
	Balla Stefania	Marketingul afacerilor / Mediul concurential al afcerilor	23	23		100
	Ghiran Alexandru	Ed. Fizica	23	23		100
XII E	Pop Florica	Lb. Romana	17 2	15	2	88	100
	Pocsveiler Ileana	Lb. Maghiara	17	17		100
	Lorincz Eniko	Matematica	17 3	14	2	82	94,11
	Cîmpan Liliana / Bagoly Martin	Tehnici de masurare in domeniu / Sisteme de automatizare	17	17		100
	Dărăbant Eugenia	Geografie	4	4		100
	Faur Dorian	Educatie Fizica	13	13		100
XII F	Pop Florica	Lb. Romana	21	21		100
	Flonta Stelian	Matematica	21 5	16	5	76	100
	Pop Luminiţa/Flonta Stelian	Informatica	21	21		100
	Faur Dorian	Ed. fizica	21	21		100

Rezultatele obtinute la examenul de bacalaureat sesiunea iunie-iulie au fost bune.

La examenul pentru atestat profesional s-a obţinut promovabilitate de 100%. De asemenea la examenul pentru obţinerea certificatului de competenţă profesională, promovabiliatea a fost de 100%. Examenele pe care le-au sustinut absolventii anului scolar 2007-2008 s-au desfasurat conform metodologiei elaborate de MECT pentru fiecare formã de examen. Pentru sustinerea în conditii optime a acestor examene, elevii au fost informati, încã de la începutul lunii octombrie 2006, despre metodologia de desfãsurare si tipul de subiecte pe care le vor primi la examen. Pentru examenul de obtinere a certificatului de competente profesionale şi competenţe profesionale, elevii claselor a XII-a şi-au ales temele de proiect si au început elaborarea acestuia încã din sem.I.a anului scolar. D-nii ingineri si profesori au verificat periodic stadiul elaborãrii proiectului astfel cã la 1 mai 2008 toti absolventii claselor a XII-a au predat proiectele iar cu ocazia examenului, comisia a constatat cã erau corect întocmite atât ca aspect estetic cât si corectitudinea informatiilor continute.

Absolventii anului de completare au primit temele proiectelor pentru absolvire din luna noiembrie 2007, astfel cã sub îndrumarea d-lor ingineri acestia au reusit sã prezinte la examenul de absolvire proiecte corect întocmite.

Pentru pregãtirea absolventilor în vederea susţinerii examenelor s-au organizat consultatii la toate disciplinele pentru examenele de absolvire si obtinerea atestatului profesional si obtinerea certificatului de competente profesionale. La aceste examene sau obţinut următoarele rezultate :

1. Examen pentru obţinerea atestatului profesional:

Specializare	Inscrisi	Reusiti	Procent promovabilitate
Matematica informatica, intensiv informatica	21	21	100%

2. Examen pentru certificarea competenţelor profesionale, nivel 3

Calificare profesională	Inscrisi	Reusiti	Procent promovabilitate
Tehnician mecatronist	23	23	100%
Tehnician în automatizări	25	25	100%
Tehnician op. teh. de calcul	17	17	100%
Tehnician în administraţie	23	23	100%

3. Examen pentru certificarea competenţelor profesionale, nivel 1

Calificare profesională	Inscrisi / prezenti	Reusiti	Procent promovabilitate
Lucrător în mecanică de motoare	24	24	100%
Lucrător în tâmplărie	23	23	100%
Lucrător în tricotaje confecţii	23	23	100%

4. Examen pentru certificarea competenţelor profesionale, nivel 2

Calificare profesională	Inscrisi	Reusiti	Procent promovabilitate
Mecanic auto	22	22	100%
Tamplar universal	21	21	100%
Confecţioner produse textile	23	23	100%

O parte din absolvenţii anului de completare îşi continuă studiile la învăţământ liceal ruta progresiva (34 elevi).

3. Rezultatele elevilor la concursuri si activitati extracurriculare

Sistemul de educaţie şi formare aflat într-o continua schimbare, trebuie să se adapteze la contextul fluid în care oamenii trăiesc şi învaţă astăzi. Această schimbare de mentalitate, de schimbare spre dimensiunea europeană, se face simţită tot mai mult şi în şcoală, ceea ce impune construirea unei societăţi inclusive, care să ofere posibilităţi egale de acces la învăţarea de calitate, în care educaţia şi formarea să se bazeze prioritar pe nevoile si cerinţele indivizilor.

· S-a intocmit programe de pregatire pentru elevii care au participat la olimiada faza locala precum si la alte concursuri si activitati

Situatia participarii la olimpiada –faza locala

Disc	fizica	chimie	info	romana	geog	ist	biol	mate	fran	maghiara	tehnic
elev	9	26	10	25	10	10	10	29	7	4	13

· Participarea la concursul Adolf Haimovici-31-elevi

· Participarea la Olimpicii Cunoasterii -106 elevi

· Participarea la Evaluarea in invatamant-13 elevi

Se remarca o preocupare tot mai mare atat a profesorilor cat si a elevilor pentru participarea la concursuri si olimpiade atat la faza locala cat si la faza judeteana.

I. OLIMPIADE SCOLARE – ETAPA JUDETEANA

Nr. crt	Clasa	Numele si prenumele	Disciplina/ rezultate	Profesor coordonator
1	XII C	Sireag Marius	Olimp. Interdisciplinara tehnica - premiul II, etapa judeteana	Bagoly Marton Campan Liliana Ungur Avram
2	XI A	Kasza Francisc	Olimp. Interdisciplinara tehnica - premiul III, etapa judeteana	Bodea Ana Campan Liliana Fodor Lucia Muresan Alex. Ungur Avram Turai Stefan
3	XI A	Pop Cosmin Dumitru	Olimp. Interdisciplinara tehnica – mentiune	Bodea Ana Fodor Lucia Campan Liliana Muresan Alex. Ungur Avram Turai Stefan
4	XI C	Ardelean Violeta	Olimp. Interdisciplinara tehnica – mentiune	Bagoly Marton Campan Liliana Ungur Avram
5	XI H	Deack Arnold	Olimp. Interdisciplinara tehnica – Concurs pe meserii Premiul I – faza judeteana, calificat la faza nationala- Diplona de participare Diploma de excelenta	Moisi Dumitru Juca Vasile
6	XI i	Luput Ioana Veronica	Olimp. Interdiscipliara tehnica – Concurs pe meserii Mentiunea I	Talos Anisoara Coste Florica
7	XII B	Gal Krisztina Katalin	Concursul de matematica aplicata ‘Adolf Haimovici’ – premiul III	Pop Victor
8	X D	Coman Adriana	Concursul de matematica aplicata ‘Adolf Haimovici’ – premiul III	Brisc Adriana
9	XII B	Moise Florica	Biologie – mentiune	Pasca Liliana

III. SESIUNEA DE REFERATE SI COMUNICARI

Nr. Crt.	Clasa	Numele si prenumele	Disciplina/ rezultate	Profesor coordonator
1	IX F	Ienciu Rares	Informatica- premiul II	Pop Luminita
2	IX F	Bilav Daniel	Informatica- mentiune	Pop Luminita
3	X F	Chereji Andrea	Chimie- mentiune	Mates Viorica
4	X F	Torje Teodora	Chimie- mentiune	Mates Viorica
5	X D	Mag Roxana	Biologie – premiul III	Pasca Liliana
6	X D	Contras Iulia	Biologie – premiul III	Pasca Liliana
7	XII B	Gal Krisztina Katalin	Matematica- mentiunea III	Pop Victor
8	X D	Vetisan Vasile Cozma Alexandru	Fizica- mentiune	Pop Olimpia

IV. CONCURSUL DE INFORMATICA APLICATA – CIA

MENTIUNE- ELEVII :

-Ticus Andrei IX D

- Szekely Cosmina IX F prof. Mag Laura

- Vaida Naiza IX F

- Santa Claudiu IX F

- Blaga Radu X F

V. FESTIVALUL STIINTEI

DIPLOMA DE PARTICIPARE- ELEVILOR :

Martin Claudia XI F

Remes Florin XI F prof coord. Balazs Iosif

VI. OLIMPICII CUNOASTERII

Desfasurat in doua etape, cu urmatoarele rezultate:

Limba si literature romana – etapa I

Locul I – Faza nationala:

Lipo Ioana XII D

Gheti Roxana XII F

Chirila Denisa XII F

Garz Florina XII F

Hurban Amalia XII F

Pop Cristina XII F

Locul II – Faza nationala:

Biris Ramona XII D

Hopide Florina XII D

Opris Pamela XII D

Vincze Mihai XII F

Locul II - Faza judeteana :

Gui Diana XII D

Filip Ionica XII F

Locul III – Faza Judeteana

Lada Alexandra XI D

Oprea Nicoleta XII F

Sauca Vlad XII F

Szabo Aniko XI D

Mentiune – Faza Judeteana

Oros Alina XII F

Moisi Beniamin XII F

Matematica:

Oprea Bogdan X F – locul III- faza judeteana – etapa I

- locul I- faza judeteana, locul II faza nationala- etapa II

Locul III – faza judeteana

Muresan Nicolae IX D

Ticus Andrei Sergiu IX D

Coman Adriana X D

Mag Roxana X D

Mentiune – faza judeteana:

Blaga Anda X D

Gui Anamaria X D

Pop Cristina X D

Sabau Marius X D

VII. CONCURSUL DE MATEMATICA – CANGURUL

- Diploma de participare si cel mai mare punctaj – Gutui Adrian Pavel X G

- Mentiune – Coman Sorin Ionut X F

VIII. CONCURS SPORTIV

Clasa a XII –a E – echipa de handball – mentiune la faza judeteana

Boros Szabolcs

Balla Rudolf

Somogy Nandor prof coord. Ghiran Alexandru

Pasca Robert

Gall Gabor

IX. CONCURSUL NATIONAL ‘MESAJUL MEU ANTIDROG’

LOCUL I – FAZA JUDETEANA – sectiunea MUZICA cu piesa “Deschde-ţi ochii”

PREMIUL SPECIAL – FAZA NAŢIONALĂ

Elevii:

- Cozma Alexandru X D

- Ciobanu Lavinia X D

- Neaga Lorena IX D

X. CONCURS DE PROIECTE DE MEDIU

PROIECTUL ECOLOGIC ‘ECO EDUCATIA PENTRU UN ORAS EUROPEAN’

LOCUL I – FAZA JUDETEANA – ELEVILOR CERCULUI DE ECOLOGIE BIOS,

Prof. Coord. Mag Laura, Pasca Liliana, elevi reprezentanti – Ardelean Mona XI D, Gale Anca XI D

LOCUL III – FAZA NAŢIONALĂ

XI. CONCURSUL PE TEME DE PROTECTIA CONSUMATORULUI ‘ALEGE , ESTE DREPTUL TAU !’

LOCUL I – FAZA JUDETEANA – ELEVA ARDELEAN MONA XI D

XII. CONCURS NATIONAL DE PRODUSE FINALE ALE PROIECTELOR DE COOPERARE EUROPEANA.

PRODUSUL FINAL AL PROIECTULUI LINGVISTIC ROMANIA- SUEDIA

‘BONDS’ PROF. COORD. BRABAN ALINA – MENTIUNE- FAZA NATIONALA-

eleva POP CRISTINA RALUCA XII F

A. Destinaţia corpurilor de clădire

Suprafaţa totală de care dispune şcoala 12885 m², din care:

-suprafaţă construită 6715 m²;

Destinaţia clădirilor:

Amplasamentul clădirilor se găseşte în anexa 3

- corpul A – laboratoare, cabinete, amfiteatru, bibliotecă, birouri

- corpul B – laboratoare şi cabinete

- corpul C – laboratoare, cabinete, ateliere tâmplărie

- corpul F – magazie de materiale

- corpul G – ateliere de mecanică auto

- corpul H – ateliere de lăcătuşărie

- corpul I – ateliere de mecanică

- corpul K – ateliere de croitorie

- ateliere electronică şi electrotehnică

- centrala termică

- magazie de materiale

Număr de săli de clasă = 3

Laboratoare = 9, din care:

1 – electrotehnică şi electronică

1 – chimie

1 – biologie

1 – fizică

5 - informatică

Cabinete = 28, din care:

7 – pentru disciplinele tehnice şi tehnologice

Ateliere = 15, din care:

6 – domeniul mecanic

3 – confecţioner îmbrăcăminte

4 – prelucrarea lemnului

2 – electrotehnică şi electronică

Săli de sport = 1 , construită prin programul guvernamental

Cămine = 1 cu 50 locuri

Număr de calculatoare -generaţie

-conectare la Internet

Şcoala dispune de 50 calculatoare Pentium IV şi 50 calculatoare Pentium III conectate la două reţele distribuite în 5 laboratoare, cabinete şi birourile personalului tehnic-administrativ.

De asemenea există o conexiune la Internet, la reţeaua locală a oraşului .

1. Starea fizică a spaţiilor şcolare :

· Spaţiul / elev (în sălile de clasă): 1,92 mp / elev

· Spaţiu / elev (în cabinete, ateliere şcolare, laboratoare): 2,05 m² (ateliere şcolare), 1,92 m² / elev (cabinete), 2,28 m² / elev (laboratoare)

· Număr de schimburi: 2

· Număr elevi/schimb maxim: 378

· m² util/elev/schimb maxim: 6,50 m˛

· m³ util/elev/schimb maxim: 19,89 mł

· m² curte/elev/schimb maxim: 3,74 m˛

· Condiţii de iluminat: iluminat natural şi artificial cu becuri şi neoane

· Condiţii de încălzire (temperatura medie în sălile de clasă / anotimp): 18⁰ – 20⁰ C

· Starea grupurilor sanitare: bună

· Starea mobilierului şcolar: bună

· Starea utilajelor din atelierele şcolare: bună

· Existenţa autorizaţiei sanitare de funcţionare: există autorizaţie sanitară si de Protectia muncii .Condiţiile pentru prevenirea riscului de izbucnire a incendiilor: bune

2. Biblioteca şcolară:

· fondul de carte: 18253 exemplare

· sistemul de evidenţă pentru fluxurile de cititori: fişe de bibliotecă

· calculator conectat la internet

3. Procentul de ocupare a spaţiului de cazare:

· Număr locuri ocupate / număr paturi instalate (%): 39 / 50 – 78 %

· Starea localului unităţii de învăţământ: bună

· Anul ultimei reparaţii semnificative: 1998, amenajări şi reparaţii capitale

· Regimul întreţinerii curente: reparaţii curente

· Surse de finanţare: autoritate locală, resurse proprii.

4. Pentru functionarea Scolii de soferi (categoria B si C ) scoala are in dotare :

. un autoturism Dacia 1310

. un camion Saviem

B. Modalităţi şi mijloace de realizare a obiectivelor de investiţii, reparaţii, amenajări

q Recondiţionarea şi repararea clădirii şcolii şi a sălilor de clasă.

Sursele de finanţare sunt:

Bugetare – de la Consiliul local al orasului Extrabugetare - de la agenţii economici unde elevii efectuează practica

- de la alţi agenţi economici cu ajutorul comitetului de părinţi

- din fondul comitetului de părinţi

- cu ajutorul elevilor din clasele respective

q Reparaţie curenta la internatul şcolar

Surse de finanţare:

Bugetare: Consiliul local

Extrabugetare: - chirii pe cazări ocazionale

q Reparaţie curentă la centrala termică

Surse de finanţare:

Bugetare: - Consiliul Local

Extrabugetare : Stabilirea de protocoale cu anumiţi agenţi economici prin care se efectuează activităţi de tip parteneriat ( cazări în schimbul anumitor lucrări, închirieri ocazionale de mijloace fixe în schimbul anumitor lucrări, etc.)

Mobilier şcolar

Mobilierul din sălile de clasă şi cabinete este uzat în proporţie de 33%. În unele laboratoare mobilierul a fost înlocuit recent. Aceeaşi situaţie este şi în Corpul B de clădire propus pentru reabilitare prin proiectul PHARE-TVET 2004-2006

Noţiunea de “resurse umane” în domeniul învăţământului, se referă la “actorii” actului educaţional: pe de o parte furnizorii de educaţie şi cei care contribuie la furnizarea educaţiei (personal din învăţământ), pe de altă parte beneficiarii educaţiei (elevii).

ELEVI

Politica de recrutare a elevilor:

· Învăţământ gimnazial (liceu tehnologic/şcoli profesionale/şcoli de ucenici/şcoli postliceale)

· Număr locuri planificate in 2008-2009: 84 liceu, 84 S A M, 84 SAM-ruta progresiva.-realizate in totalitate

· Număr locuri planificate in 2008-2009: 84 liceu, 84 S A M, 84 SAM-ruta progresiva.-realizate in totalitate

Evoluţia fluxurilor de elevi

Număr total de elevi în fiecare din ultimii 4 ani:

Ø 2005 - 2006 804

Ø 2006 - 2007 755

Ø 2007-2008 690

Ø 2008-2009 686

Datorită managementului şcolar care a asigurat o ofertă şcolară complexă, cadre didactice de calitate, si o bază materială modernă a determinat o creştere a efectivelor de elevi din şcoală in ultimii doi ani.

Provenienţa: din Simleul Silvaniei si imprejurimi:

Număr (2006-2007) - băieţi 426 - fete 329

Numar (2007-2008) -baieti 449 -fete 241

Numar (2008-2009) -baieti 450 -fete 236

Număr clase realizate / număr clase propuse

Ø 2005-2006 31 ( 22 clase de liceu si 9 clase de S A M)

Ø 2006-2007 29 ( 20 clase de liceu si 9 clase de S A M)

Ø 2007-2008 27 (18 clase de liceu si 9 clase de S A M)

Ø 2008-2009 26 (17 clase de liceu si 9 clase de S A M)

Situaţia socio-profesională a absolvenţilor şcolii în ultimii doi ani (încadraţi, continuă studiile, şomeri, alte situaţii)

Anul Şcolar 2006-2007

1. AbsolvenŢi ÎnvĂŢĂmÂnt liceal zi

Număr total absolvenţi 123 din care:

· Continuă studiile în instituţii de învăţământ superior: 53

· Continuă studiile la şcoli postliceale :13

· Angajaţi : 21

· Şomeri: 9

· Plecaţi în străinătate:20

· Nu se ştie :7

2. AbsolvenŢi ŞcoalĂ profesionalĂ

Număr total absolvenţi 78, din care:

· Continuă studiile la liceu zi sau seral,frecvenţă redusă 35

· Angajaţi prin contract cu unitate economică : 15

· Angajaţi (excepţie cei cu contract): 20

· Şomeri 2

· Plecaţi în străinătate 4

· Nu se ştie :2

Procentul de absolvenţi care şi-au găsit loc de muncă în primele 6 luni după absolvirea unei forme de învăţământ (din numărul total al absolvenţilor necuprinşi într-o treaptă superioară de învăţământ): 22%

v Anul Şcolar 2007-2008

3. AbsolvenŢi ÎnvĂŢĂmÂnt liceal zi

Număr total absolvenţi 123 din care:

· Continuă studiile în instituţii de învăţământ superior: 53

· Continuă studiile la şcoli postliceale :13

· Angajaţi : 21

· Şomeri: 9

· Plecaţi în străinătate:20

· Nu se ştie :7

4. AbsolvenŢi ŞcoalĂ profesionalĂ

Număr total absolvenţi 78, din care:

· Continuă studiile la liceu zi sau seral,frecvenţă redusă 35

· Angajaţi prin contract cu unitate economică : 15

· Angajaţi (excepţie cei cu contract): 20

· Şomeri 2

· Plecaţi în străinătate 4

· Nu se ştie :2

Procentul de absolvenţi care şi-au găsit loc de muncă în primele 6 luni după absolvirea unei forme de învăţământ (din numărul total al absolvenţilor necuprinşi într-o treaptă superioară de învăţământ): 22%

Situaţia încadrării socio-profesionale

a absolvenţilor de liceu din anul şcolar 2006-2007

Forma de înv.	Clasa	Profil/ Specializare	Elevi/ clasă	Învăţământ sup.	Şc. Postlic.	Piaţa muncii	Alte situaţii(şomaj, străinătate…)
ZI	XII A-	Tehnic Tehnician mecatronist	19	6	4	2	15
	XII B-	Teoretic Ştiinţele naturii	24	5	6	4	6
	XII C-	Tehnic Tehnician în automatizari	23	6	4	5	9
	XII D-	Servicii Tehnician în administraţia publică	29	8	3	3	6
	XII E-	Tehnic Tehnician operator tehnica de calcul	29	4	4	7	13
	XII F	Teoretic Matematică,informatică	23	14	2	-	6
Total efective elevi cls. a XII-a			146	43	23	24	55

Situaţia încadrării socio-profesionale

a absolvenţilor de şcoală profesiomală din anul şcolar 2006-2007

Clasa/ Nr. elevi	Meseria	Elevi/clasă	Contiună studiile	Piaţa muncii	Alte situaţii (plecaţi în străinătate, şomeri)
XIG	Mecanic -auto	28	12	5	4
XIH	Tâmplar universal	25	9	10	8
XI i	Confecţioner produse textile	25	13	11	6
Total		78	34	26	18

PLANUL DE SCOLARIZARE PENTRU ANUL SCOLAR

2009-2010

a) ÎNVĂŢĂMÂNT LICEAL

– Filiera teoretică – profil matematică-informatică - lb. Română 1 clasă / 28 elevi

LICEU TEHNOLOGIC

– Filiera tehnologică - profil tehnic – lb.română 1 clase / 28 elevi

- profil servicii - lb. română 1 clasă / 28 elevi

- profil tehnic - Domeniul Mecanică – lb. Romana 1 clasa/28 elevi

- Domeniu Fab. produselor din lemn – lb. Romana 1 clasa/28 elevi

- Domeniul Industrie textilă şi pielărie – lb. Romana 1 clasa/28 elevi

b) Învăţământ liceal – ruta progresivă de şcolarizare – clasa XII

- Filieră tehnologică – profil tehnic – Tehniciat transporturi – lb. română 1 clasă /28 elevi

- Tehnician electrotehnist – lb.Romana 1 clasa /28 elevi

c) An de completare – clasa a XI-a – Limba Romana

- Domeniul – Mecanica – Calificarea profesionala – Mecanic auto – 1 clasa/28 elevi

- Fab. Prod. Din lemn - Tamplar universal – 1 clasa /28 elevi

- Industrie textila si pielarie - Confecţioner prod. Textile -1clasa/28 elevi

PROFESORI

Structura personalului didactic

Calificarea	Nr. cadrelor didactice	Procentaj
Calificat	55	100%
Necalificat	-	-

Structura corpului didactic pe pregătire de bază

Tipul	Nr. profesorilor	Procentaj
Cultura generală	32	52 %
Cultura tehnică	22	48 %

Statutul corpului didactic

Statut	Nr. profesorilor	Procentaj
Titulari	38	69%
Suplinitori	17	31%

Structura corpului didactic pe grade didactice:

Gradul didactic	Nr. profesorilor	Procentaj
Stagiari	7	12%
Definitiv	10	19%
Gradul II	11	20%
Gradul I	27	49%

Structura personalului didactic auxiliar

- Secretar sef – 1 - Contabil sef-1

- Secretar – 1

- Analist programator - 1 - Administrator -1

- Bibliotecar – 1

- Pedagog – 1

- Laborant – 1

- Tehnician- 1

Structura personalului nedidactic

Şofer - 1

- Îngrijitor –7

- Paznic –3

- Muncitori de intretinere - 4

- Fochisti 2

Modalităţi de desfăşurare a activităţilor de perfecţionare :

q Sesiuni de referate şi comunicări ştiinţifice la nivelul unităţii şcolare (odată cu zilele şcolii; 5 -7 iunie) la toate disciplinele cu participarea profesorilor şi elevilor.

q Stagii periodice de informare ştiinţifică de specialitate şi în domeniul ştiinţelor educaţiei. S-a participat la 2 stagii de perfecţionare în management educaţional şi un stagiu pentru formatori regionali.

q Participarea la cursuri de masterat in domeniul Managementului scolar 5

q Participarea la cursuri de formare „Invatarea centrata pe elev” 48

q Participarea la cercurile pedagogice organizate de ISJ Salaj

Ø Perfecţionare prin definitivarea în învăţământ şi acordarea gradelor didactice I şi II

q Pentru definitivarea în învăţământ 9 cadre didactice

q Pentru gradul didactic II : 7 cadre didactice

q Pentru gradul didactic I : 4 cadre didactice

Ø Perfecţionare prin cursuri postuniversitare si cursuri organizate de CCD Salaj

q Perfecţionare prin cursuri postuniversitare a 16 cadre didactice din şcoală

q Perfecţionare pentru Soft didactic AEL 21

q Stagiu de perfecţionare”Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor 26

q Iniţiere în gestionarea şi utilizarea laboratorului informatizat AEL 2

q Programe şi proiecte europene 1

q Programe şi proiecte de finanţare 32

.

Având in vedere ca personalul didactic este calificat in proporţie de 100%rezulta ca antrenarea acestuia în activităţi de formare continua se realizează eficient pe baza unei planificări, fapt reflectat de altfel în activitatea didactică.

Cap. III. Managementul institutional

Obiectivele şi priorităţile conducerii şcolii

Elaborarea, aprobarea, aplicarea şi perfecţionarea structurilor organizatorice, a reglementărilor metodologice, procedurilor şi criteriilor de evaluare

Asigurarea integrităţii şi competenţei personalului , a cunoaşterii şi înţelegerii de către acesta a importanţei şi rolului calităţii managementului educaţional

Supravegherea continuă a tuturor activităţilor şi îndeplinirea obligaţiei de a acţiona prompt şi responsabil ori de câte ori se constată încălcări ale legalităţii şi regularităţii în efectuarea unor operaţiuni sau în realizarea unor activităţi în mod ne-economic, ineficace şi ineficient

Realizarea unei conduceri competente la toate nivelurile

Asigurarea circulaţiei optime a informaţiei în interiorul unităţii şi cu exteriorul, prin realizarea unui sistem clar şi bine precizat

Evaluarea corectă, parţială şi finală a activităţii fiecărui compartiment de muncă şi a fiecărui om din şcoală, prin încurajarea şi popularizarea rezultatelor pozitive din activitate şi aprecierea obiectivă a muncii

Asigurarea unui control şi a unei îndrumări eficiente, prin cunoaşterea programului de activităţi din fiecare compartiment de activitate în detaliu şi îndrumarea corespunzătoare în baza datelor furnizate de controlul activităţii

Asigurarea relaţiei şcolii, prin realizarea autonomiei şcolii în limitele legislaţiei şi eficienţei colaborării cu toţi factorii şi cu toate instituţiile cu care şcoala conlucrează

Structurile de conducere

Denumirea fiecărei structuri de conducere

Funcţia de director a unei unităţi de învăţământ este o funcţie managerială. În întreaga sa activitate directorul şcolii este obligat să apere interesele generale ale învăţământului românesc şi interesele unităţii pe care o reprezintă. În activitatea sa complexă pe care o desfăşoară, directorul unităţii este sprijinit de:

Ø Director adjunct;

Ø Consiliul de administraţie;

Ø Consiliul profesoral;

Ø Consiliul consultativ al responsabililor comisiilor metodice;

Ø Comisia diriginţilor;

Ø Comitetul de părinţi;

Ø Consiliul consultativ al elevilor

Directorii şcolii sunt preocupaţi de realizarea unei echipe manageriale eficiente. Aceasta vizează antrenarea în elaborarea şi realizarea obiectivelor manageriale, monitorizarea şi evaluarea acestora de câţi mai mulţi membrii ai Consiliului de Administraţie şi ai colectivului şcolii în general. În şcoală funcţionează, alături de comisiile metodice, 9 comisii organizate pe diverse direcţii:

- Curriculum

- Formare

- Orar

- Serviciul pe Şcoală

- Activităţi extraşcolare

- Informatizare

- Disciplină

- Protecţia muncii şi PSI

- Burse

- Pentru proiecte ; PHARE TVET, COMENIUS,ORGANIZATII NON-GUVERNAMENTALE

Responsabilităţi şi sarcini pe structuri

· Directorul

- rolul esenţial al directorului ca manager şcolar se justifică prin necesitatea planificării şi organizării acţiunilor, motivării şi antrenării cadrelor didactice, controlului rezultatelor, în scopul atingerii obiectivelor prevăzute.

- răspunde de întreaga activitate instructiv educativă desfăşurată în şcoală şi în afara şcolii, de activitatea administrativ-gospodărească, răspunde de păstrarea şi folosirea, în mod judicios a tuturor bunurilor şcolii.

- calităţile unui bun manager s-au conturat prin utilizarea tehnicii rangurilor standardizate.

· Consiliul profesoral, este factorul principal de analiză şi decizie asupra strategiilor de

lungă şi scurtă durată, în vederea realizării obiectivelor generale şi particulare ale şcolii.

-dezbate şi aprobă optimizările necesare, rapoarte şi programe de activitate emanate din

activitatea comună a conducerii liceului, a consiliului de administraţie şi a celorlalţi factori de analiză şi decizie.

-realizează cadrul adecvat al activităţii de perfecţionare metodică şi psihopedagogică, atât

prin tematica abordată în consiliile lunare cât şi prin adoptarea unor obiective prioritare spre

care să conveargă acţiunile tuturor cadrelor didactice.

-urmăreşte respectarea legislaţiei şcolare generale şi a regulamentelor interne.

Consiliul Profesoral se întruneşte de regulă lunar. În problemele de fond ale activităţii, hotarârile se iau cu votul majorităţii membirlor consiliului, iar în celelate cazuri, hotărţrile se adoptă de majoritatea celor prezenţi.

q Consiliul de administraţie

- Stabilirea programului propriu, anual şi semestrial, a responsabilităţilor membrilor acestuia.

- Organizează şi reglează întreaga activitate, a tuturor compartimentelor, analizarea periodică

a acestora pe baza unei tematici stabilite în funcţie de priorităţile etapei

- Stabileşte şi aprobă programele care vor fi prezentate consiliului profesoral

- Analizează respectării legislaţiei generale şi şcolare de către personalul unităţii, propunând

consiliului profesoral, atunci când este cazul, măsuri de stimulare a activităţii unor cadre

pentru rezultate bune sau de avertizare, sancţionare a unor abateri.

Fiecărui membru al consiliului de administraţie i se repartizează, în şedinţa de reconstituire a acestuia, de la începutul anului şcolar, atribuţii şi responsabilităţi concrete: problemele şcolii de care răspunde, comisii metodice, comisii de probleme.

De hotărârile luate şi de măsurile întreprinse de consiliul de administraţie răspunde fiecare membru în parte.

q Consiliul consultativ este format din responsabilii de comisii metodice, cu ajutorul căruia se realizează programe de perfecţionare la nivelul şcolii, proiecte de dezvoltare în perspectivă a unităţii şcolare şi mai ales dezbaterea căilor de optimizare a procesului de învăţământ în spiritul reformei învăţământului

q Comisia diriginţilor care stabileşte obiectivele şi priorităţilor activităţilor de sprijinire a procesului de învăţământ, mai ales prin colaborarea cadru didactic-diriginte-părinte

q Consiliul consultativ al elevilor , format din elevi cu responsabilităţi în cadrul clasei, şi Comitetul de părinţi ,este consultat de către consiliul profesoral în legătură cu modul în care receptează efortul cadrelor didactice şi al şcolii pentru instruirea şi educarea elevilor, în legătură cu activităţile pentru care optează.

q Personal didactic ajutător şi secretariat

· pedagogul şcolar – ajută pe directorul şcolii şi personalul didactic în munca de instruire şi educare a elevilor

- îndrumă şi ajută elevii din internat la pregătirea lecţiilor

- se îngrijeşte de participarea regulată a elevilor la lecţii si la toate celelate activităţi programate în şcoală

- informează pe directorul şcolii, diriginţi şi pe părinţii elevilor asupra activităţii şi comportării elevilor

• bibliotecarul şcolar – organizează activitatea bibliotecii şi asigură funcţionarea acesteia în cadrul programului stabilit de conducerea şcolii. Sarcinile care îi revin se regăsesc în
• Secretariatul: reprezintă “linia întâi” sau “interfaţa” şcolii în raport nu doar cu elevii şi peronalul propriu, ci şi cu terţii. Acest compartiment cumulează obligaţii pentru calitatea normativ juridică a documentelor privitoare la şcolarizarea elevilor, a gestionării matricolelor, a situaţiei fiecărui elev pe fiecare disciplină din planul de învăţământ şi a altor acte normative sau documente cerute de forurile supraordonate. Sarcinile ce revin secretarei se regăsesc

o Personal de serviciu şi administrativ

§ contabilul – întocmeşte proiectele planurilor anuale de venituri şi cheltuieli

- urmăreşte executarea bugetului şcolii

- efectuează operaţiile contabile ale şcolii, ale internatului şi cantinei de elevi

- întocmeşte studii de fezabilitate pentru atelierele şcolii şi urmăreşte realizarea veniturilor proprii

• administratorul – răspunde de gestionarea întregii baze materiale a liceului.

Modul de funcţionare a structurilor

Resursele umane sunt antrenate în actul conducerii şi decizional. Există un sistem foarte organizat de valorizare a activităţii fiecrui membru al echipei manageriale, fapt care duce la preocuparea celor doi directori ai şcolii cu probleme curente, atât de ordin administrativ cât şi pentru calitatea demersului didactic. Managerii de subsisteme sunt folosiţi la parametrii normali, sistemul de muncă în echipă, preconizat de către cei doi directori este valorificat, iar relaţiile cu alte şcoli sunt valorizate în demersul didactic.

La propunerea proprie, având în vedere experienţele acumulate de cadrele didactice în anii precedenţi, prin consultări sau prin oferta unor cadre didactice cărora li s-au adus la cunoştinţă problemele care necesită factori de organizare şi decizie, directorul avansează consiliului de administraţie pentru aprobare aceste responsabilităţi. Responsabilităţile, odată aprobate şi acceptate de cadrele didactice, vor fi înscrise în fişa postului. Periodic la nivelul conducerii, al consiliului de administraţie, al consiliului profesoral, catedrelor şi al comisiilor, cadrele didactice sau colectivele de cadre didactice sau reprezentanţii TESA prezintă rapoarte vizând sectoarele sau probleme de care răspund, cu probleme de optimizare.

Calendarul analizelor se stabileşte în funcţie de etapa anului şcolar sau priorităţile dictate de termenele stabilite sau de situaţiile ivite. Directorul ca manager principal, ajutat de directorul adjunct şi şefii de catedre, comisii şi compartimente are rolul de a lua măsuri pentru asigurarea condiţiilor de realizare a tuturor responsabilităţilor stabilite.

Directorul liceului acţionează atât în direcţia informării cadrelor didactice, a elevilor şi părinţilor acestora cu principalele obiective, măsuri anuale, trimestriale cât şi în sens invers de verificare a sistemului feed-back a eficienţei măsurilor luate.

Astfel, cancelaria liceului, afişierele pentru elevi şi părinţi cuprind sinteze ale planurilor şi programelor de activităţi sau de perfecţionare, extrase din publicaţiile pentru învăţământ sau care sprijină învăţământul, informaţii utile privind activităţile analizate sau aprobate de consiliul profesoral sau de administraţie, situaţii privind starea realizării obiectivelor procesului de învăţământ la diferite etape.

Informarea părinţilor, dezbaterea cu aceştia a problematicii conlucrării şcoală-familie, pentru aflarea opţiunilor şi propunerilor acestora, este un atribut al cadrelor didactice. Totodată se comunică părinţilor atât programul şi orarul de acces la dirigintele clasei cât şi la conducere

Directorul unităţii şcolare răspunde de asigurarea condiţiilor optime desfăşurării

procesului instructiv educativ, de organizarea activităţii de perfecţionare la nivelul şcolii, de respectarea legislaţiei generale şi a celei şcolare, de asigurarea protecţiei conform normelor de igienă şi PSI pentru elevi, cadre didactice şi personalul unităţii.

Directorul şcolii are obligaţia de a proteja întreaga activitate din cadrul şcolii faţă de orice influenţe externe dăunătoare realizării obiectivelor învăţământului, inclusiv cele politice.

Managementul calităţii

Măsurile de asigurare a calităţii pe principalele domenii :

Orientarea învăţării spre formarea de capacităţi, folosirea metodelor interactive, stimularea gândirii creative a elevilor, a spiritului interogativ precum şi a competenţelor proprii rezolvării de probleme

Promovarea unor noi comportamente de documentare ştiinţifică în care să prevaleze producerea cunoaşterii şi centrarea pe alternative coexistente ale cunoaşterii. În consecinţă, comportamentul didactic se impune a se focaliza pe rezolvarea de probleme prin formarea şi cultivarea creativităţii (individuale şi de grup), simultan cu reducerea stereotipurilor didactice caracterizate prin accentul pus pe transmiterea, reproducerea şi utilizarea cunoaşterii existente. Pe aceste coordonate este posibilă depăşirea componentei conservatoare a învăţământului şi transformarea sa în consilier calificat şi aliat natural al schimbărilor aflate în curs.

Evaluarea economicităţii, eficacităţii şi eficienţei cu care sistemele de conducere şi execuţie din cadrul instituţiei şi la nivelul unui program/proiect utilizează resursele financiare, umane sau materiale pentru îndeplinirea şi obţinerea rezultatelor stabilite

Examinarea regularităţii sistemelor de fundamentare a deciziilor, de planificare, programare, organizare, coordonare, urmărire şi control, al îndeplinirii deciziilor.

Pregătirea cadrelor didactice pentru a putea participa printr-un comportament acţional şi fundamentat ştiinţific să atingă şi să-şi consolideze competenţele manageriale în perspectiva obţinerii unei înalte performanţe, asigurând astfel înlocuirea la timp şi completarea posturilor cu persoanele potrivite.

Pe plan logistic, prioritate necondiţionată a achiziţionării echipamentelor digitale în paralel cu înlocuirea celor analogice pentru a asigura, în perspectivă, o „digitalizare integrală” a suportului logistic al învăţământului preuniversitar

DOMENIUL CURRICULUM

PUNCTE TARI	PUNCTE SLABE
§ Existenţa în şcoală a tuturor documentelor curriculare elaborate la nivel de trunchi comun şi C.D.S. sau C.D.L. § Fundamentare a planului de şcolarizare pe profil/domeniu/specializare(calificare profesională) raportat la resursele din reţea § Preocuparea profesorilor de a întocmi portofolii, conform cu cerinţele I.S.J. § Evaluarea se realizează formativ şi sumativ prin metode alternative în majoritatea cazurilor § Utilizarea de auxiliare curriculare în scopul sporirii randamentului învăţării de către majoritatea cadrelor didactice § Profesorii apelează în majoritatea cazurilor la experienţa elevilor şi urmăresc latura aplicativă a învăţării § Instruirea practică se realizează prin lucrări practice cu caracter aplicativ, cu consultarea, acolo unde este cazul, a agenţilor economici § Evaluările prin examenele de ieşire din sistem fac dovada unei pregătiri corespunzătoare cerinţelor S.P.P. § Atitudinea elevilor faţă de educaţia pe care o furnizează şcoala este pozitivă, motivată şi responsabilă § Cadrele didactice pregătite prin cursuri postuniversitare manifestă creativitate în procesul didactic şi profesionalism în managementul clasei § Mass – media (existenţa unor publicaţii educative).	§ Lipsa manualelor la nivelurile liceu tehnologic, şcoală profesională şi de ucenici § Fundamentarea şi proiectarea uniformă, fără diferenţieri a CDS la toate nivelurile de învăţământ, cantonarea conţinuturilor acestuia în vechiul curriculum § Nu întotdeauna elevii sunt implicaţi în propria dezvoltare, folosindu-se metode de autoreglare, auto sau co-evaluare, mai ales la şcoala profesională şi la instruire practică § Nu toţi profesorii utilizează auxiliare curriculare moderne – fişe de lucru, portofolii ale elevilor, softuri educaţionale etc. § La instruirea practică strategiile sunt axate pe o repetare a cunoştinţelor teoretice, predate de profesori § Nu întotdeauna se manifestă creativitatea profesorului în procesul didactic § Creşterea numărului de elevi în clasă la învăţământul postobligatoriu preuniversitsr tehnic § Mass – media (existenţa unor emisiuni, publicaţii ce sunt incompatibile cu normele de morală, factor de ocupare excesivă a timpului).
OPORTUNITĂŢI	AMENINŢĂRI
■ Profesorii au documente de planificare la zi şi de calitate bună, în concordanţă cu curriculumul naţional şi resursele disponibile iar ele sunt respectate calendaristic ■ Proiectare corectă a activităţii didactice, cu accent pe obiective operaţionale ■ Proiectarea didactică la instruire practică se realizează în colaborare cu profesorul care predă teoria ■ Legătura cu agenţi economici interesaţi în formarea iniţială ■ Existenţa şi participarea la programele de dezvoltare a învăţământului tehnic – Leonardo, Phare, Socrates, Arion, etc. ■ Accesul liber al cadrelor didactice la eleborarea de manuale ■ Oferta sporită a activităţilor cu caracter extracurricular ■ Efectuarea instruirii practice în anii terminali la agenţi economici care utilizeză tehnologii moderne ■ Ofertă de inserţie profesională la majoritatea meseriilor care se şcolarizează în şcoala profesională şi de ucenici ■ Folosirea mijloacelor audio-vizuale pentru retransmisia unor emisiuni sau publicaţii cu caracter educativ, o bună diseminare a acestora în rândul elevilor	§ Elevii nu reusesc să-şi ia întotdeauna notiţe corecte şi/sau complete, § Slaba motivare materială a părinţilor § Slaba implicare a acestora în procesul educaţional § Inserţia dificilă pe piaţa muncii a absolvenţilor de liceu şi şcoală profesională § Mentalitatea greşită a comunităţii şi a părinţilor privind profesionalizarea prin învăţământul profesional § Organizarea de activităţi practice şi de laborator cu clasa întreagă § Posibilitatea de a plagia anumite acţiuni sau exemple negative din unele emisiuni, filme etc., sau irosirea timpului destinat învăţării cu vizionarea unor emisiuni cu mare priză la public.

DOMENIUL RESURSE UMANE

PUNCTE TARI	PUNCTE SLABE
§ Încadrarea şcolii cu cadre didactice calificate, în proporţie de 100 % § Participarea cadrelor didactice la perfecţionări, prin grade didactice şi cursuri de formare § Organizarea prin C.C.D. a cursurilor de Didactici Moderne în cadrul unităţilor şcolare § Instituţionalizarea stagiilor de formare/informare cu şefii de comisii metodice şi metodiştii din judeţ § Realizarea de către inspectorii de specialitate, a tuturor preinspecţiilor şi inspecţiilor de definitivare în învăţământ § Reglementările M.E.C. privind funcţionarea consiliului disciplinei şi a creditelor obţinute privind formarea continuă § Existenţa fişei postului pentru cadrul didactic, pentru personalul didactic auxiliar şi nedidactic şi implicit a fişei de evaluare § Existenţa standardelor ocupaţionale pentru cadrele didactice	§ Diseminarea defectuoasă a informaţiei intra şi interinstituţional prin cercurile metodice § Evaluarea defectuoasă a activităţii depuse de cadrele didactice, fără a cuantifica ceea ce acestea realizează în afara fişei elaborate de M.E.C. § Slabă valorificare a contribuţiei consiliului disciplinei § Starea materială precară a sistemului, lipsa de fonduri şi motivare în dezvoltarea personală
OPORTUNITĂŢI	AMENINŢĂRI
§ Orele teoretice şi practice au un real caracter formativ si aplicativ, § Cointeresarea personalului didactic, a personalului didactic auxiliar şi nedidactic pentru perfecţionare şi formare continuă § Fiecare cadru didactic este conştient de responsabilităţile şi îndatoririle care îi revin, § Posibilitatea fiecărui angajat de a se compara cu cadre didactice similare de la alte şcoli sau din afara ţării, valorificând experienţa sau activitatea acestora	§ Abordarea unor metode învechite, colaborarea defectuoasă între diferite catedre sau arii curriculare § Supraîncărcarea cadrelor didactice cu sarcini şi activităţi care nu sunt remunerate § Posibilitatea existenţei unor abateri disciplinare § Slaba implicare a unor cadre didactice în activităţi aşa-zis neremunerate.

DOMENIUL RESURSE FINANCIARE ŞI MATERIALE

PUNCTE TARI	PUNCTE SLABE
§ Colegiul Tehnic dispune de o bază materială deschisă dezvoltării § Există resurse extrabugetare care se folosesc în acest scop (1 153 207 000 lei în anul 2003) § Cadrele didactice realizează auxiliare curriculare cu valoare instructiv educativă care favorizează învăţarea § Echipa de conducere a şcolii are în preocupare permanentă modernizarea bazei materiale a şcolilor conform cu cerinţele curriculumului § Elevii şi părinţii sunt motivaţi să contribuie la sporirea fondurilor destinate modernizării resurselor	§ Cuantumul mic al fondurilor destinate de primării cheltuielilor materiale pentru instruire practică precum şi pentru dotarea atelierelor şi laboratoarelor § Interesul scăzut al agenţilor economici privind modernizarea bazelor de instruire § Motivarea slabă a cadrelor didactice în domeniul de dezvoltare materială pentru mijloacele necesare disciplinei
OPORTUNITĂŢI	AMENINŢĂRI
§ Posibilitatea folosirii veniturilor proprii la activităţi extracurriculare, la premierea elevilor cu rezultate bune şi a elevilor cu rezultate deosebite la olimpiadele şi concursurile şcolare faza judeţeană şi naţională, la acordarea tichetelor de masa, plusuri la salarii etc. § Abordarea unor activităţi conexe care apoi sunt ele însele aducătoare de venit propriu, § Ameliorarea bazei materiale prin suport financiar propriu, § Modernizarea bazei materiale prin proiecte europene (Phare) § Participarea în parteneriat, cu alte unitaţi comerciale, parteneri externi cu o contribuţie proprie la derularea unor proiecte (naţionale şi internaţionale) § Dezvoltarea proiectelor la nivel comunitar (proiectul finanţat de Consiliul Judeţean pentru reabilitatrea centralei termice) § Accesul la programe europene sau judeţene de dezvoltare	§ Dotarea depăşită moral şi funcţional a atelierelor şi a laboratoarelor raportată la cerinţele curriculumului naţional § Caracterul nonformativ al unor ore

DOMENIUL DEZVOLTAREA RELAŢIILOR COMUNITARE

PUNCTE TARI	PUNCTE SLABE
§ Funcţionarea C.L.D.P.S. într-o manieră care ţine cont de necesitatea sprijinirii sistemului şi de eficientizarea lui § Parteneriatele educaţionale încheiate pentru formarea iniţială a elevilor de la şcoala de artă şi meserii	§ Stadiul precar în care se găseşte macroindustria § Sistem administrativ relativ inflexibil privind legislaţia; § Implicarea slabă a serviciilor pentru asistarea absolvenţilor în găsirea slujbelor
OPORTUNITĂŢI	AMENINŢĂRI
§ Necesitatea formării profesionale iniţiale manifestată de agenţii economici § Necesitatea formării continue manifestată de agenţii economici sau chiar de persoane fizice	· Orientarea profesională se face relativ deficitar · Nu întotdeauna se poate ajunge la un rezultat dorit din cauza opreliştilor sau a lacunelor legislative · Posibilitatea creşterii şomajului.

OBIECTIVE GENERALE ŞI SPECIFICE

O1: Să se implementeze şi să se dezvolte o politică educaţională viabilă în cadrul Colegiului Tehnic IULIU MANIU Simleu Silvaniei, aceasta constituindu-se ca o prioritate naţională; o politică, concepută ca sistem deschis şi democratic, bazat pe valori ştiinţifice, culturale şi morale, formativ şi informativ, prin acţiunea concertată a tuturor factorilor educaţionali.

O2: Să se redimensioneze rolul social al educaţiei prin realizarea la nivelul Colegiului Tehnic IULIU MANIU Simleu Silvaniei a unor contribuţii (conceptuale, pragmatice, evaluative) în măsură să favorizeze poziţionarea unităţii şcolare ca principală instituţie de educaţie.

O3: Să se îmbunătăţească capacitatea instituţională a Colegiului Tehnic IULIU MANIU Simleu Silvaniei (armonizarea, corelarea, prelucrarea şi simplificarea operaţională a legislaţiei, a reglementărilor de ameliorare cantitativă şi calitativă, de dezvoltare a parteneriatelor cu autorităţile locale, parteneri comunitari etc.).

O4: Să se asigure eficientizarea programelor de îmbunătăţire a calităţii educaţionale la nivelul profesorilor şi al evaluării în educaţie;

O5: Să eficientizeze programele existente pentru accesul egal la educaţie al tuturor potenţialilor beneficiari, prin asigurarea coerenţei şi sistemelor de continuare a studiilor preuniversitare.

O6: Să se asigure comunicarea cu alte instituţii partenere astfel încât să se asigure accesul la toate informaţiile necesare pentru înţelegerea şi participarea la actul educaţional.

O7: Să se asigure condiţiile legale ştiinţifice şi unitare, generale şi specifice pentru exercitarea previziunii, a organizării, a coordonării, a antrenării, a monitorizării (control, măsură, apreciere, evaluare) şi a valorificării nivelului de îndeplinire, a obiectivelor pe ciclu şi pe discipline şcolare, a monitorizării, a valorificării recomandărilor şi a măsurilor ameliorativ - corective intreprinse.

O8: Să se racordeze curriculumul la nevoile individuale de învăţare şi formare în concordanţă cu utilizarea informaţiei în contexte noi, legate de situaţii concrete din sfera vieţii publice şi private, precum şi în funcţie de cerinţele pieţei muncii din localitate şi din zonă.

O9: Să se orienteze învăţarea spre formarea de capacităţi, folosirea metodelor interactive, stimularea gândirii creative şi critice, a activităţii independente a elevilor, a spiritului interogativ precum şi a competenţelor proprii rezolvării de probleme.

O10: Să se organizeze şi să se desfăşoare activităţi de formare continuă a cadrelor didactice, astfel încât acestea să fie cuprinse în cât mai multe activităţi de perfecţionare, evitându-se posibilitatea de plafonare şi şablonare a activităţilor la clasă.

O11: Să se monitorizeze modul cum este organizat şi cum se desfăşoară procesul de învăţământ în Colegiului Tehnic IULIU MANIU Simleu Silvaniei, care sunt măsurile ce se impun în vederea creşterii eficienţei acestuia, modul în care se evaluează raportul dintre performanţele obţinute şi cele intenţionate şi modul cum se corectează rezultatele în sensul dorit.

O12: Să se gestioneze, să se păstreze, să se întreţină şi să se dezvolte baza didactico – materială a unităţii şcolare, patrimoniul, ca ansamblu constituit şi dotat pentru activităţile specifice, oferind condiţii materiale şi ambientale necesare realizării obiectivelor complexe ale procesului de învăţământ.

O13: Să se coordoneze activităţile compartimentale din organigrama şcolii, să se valorifice conlucrarea directorului şi a directorului adjunct cu compartimentele şi cu factorii externi.

O14: Să se proiecteze, să se planifice, să se programeze activitatea managerială a Colegiului Tehnic IULIU MANIU Simleu Silvaniei, să se amelioreze continuu calitatea prestaţiei didactice, deschiderea ofertei educaţionale spre nevoile comunităţii, să se proiecteze activităţile conform documentelor reglatoare ale domeniului de curriculum.

O15: Să se obţină coerenţa strategică la nivelul realizării propriilor programe de dezvoltare, în parteneriat cu programele europene atât pentru dezvoltare instituţională (PHARE) cât şi pentru programele educaţionale (ARION, COMENIUS)